LUCRARI ELECTRICE, RETELISTICA SI VERIFICARI PRAM

Serviciile de verificari PRAM sunt oferite prin societatea PRODAV ELECTRIC POWER, iar pentru clientii cu care avem contracte de consultanta SSM/SU, oferim pachete de servicii preferentiale

DSC_0013  DSC_0016

IMG_2150[1]   IMG_2152[1]

Serviciile oferite pentru cablare structurata indeplinesc standardele EN 50173, EN 50174, ISO/IEC 11801, ANSI/TIA/EIA 568-B, ANSI/TIA/EIA-569, ANSI/TIA/EIA 570

FORMULAR  CERERE OFERTA MASURATORI PRAM – LUCRARI ELECTRICE

Nume prenume (required)

Email (required)

Denumire societate

Mesaj

 

ISO9001 ok  atestat ANRE Prodav ok

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Verificarile PRAM reprezinta verificarea prizelor de impamantare si a paratrasnetelor si are ca scop:

  • Prevenirea electrocutarii personalului care utilizeaza instalatia electrica si echipamentul de lucru;
  • Prevenirea incendierii cladirilor si prevenirea distrugerii aparaturii electrice si electronice;
  • Verificarea continuitatii nulului de protectie.

Verificarea si masurarea se efectueaza conform STAS 12604/4.

Verificarile PRAM sau, mai corect spus, rapoartele de incercari, inseamna masurarea rezistentei de dispersie a instalatiei de punere la pamant cu aparat special pentru acest scop si verificarea tuturor continuitatilor instalatiilor care asigura protectia prin punere la pamant.

Aparatele utilizate sunt verificate periodic de metrologie autorizata.

In urma verificarii PRAM se intocmeste buletin de verificare PRAM care cuprinde:

  • Conditiile de masurare
  • Tipul aparatului folosit la masuratoare
  • Numele executantului si locul masurarii
  • Copie dupa certificatul metrologic al aparatului folosit la masurare
  • Copie dupa autorizatia ANRE care da dreptul emitentului sa emita buletin PRAM

Buletinele de verificare sunt solicitate  la controalele efectuate de Inspectia Muncii, Protectia Consumatorului si Pompieri.

In cazul in care valorile masurate nu corespund normelor, instalatia prezinta pericol de electrocutare iar paratrasnetul nu mai prezinta siguranta impotriva incendierii in caz de trasnet.

DSC_0039 webDSC_0041 web

 

 

 

 

 

Baza legala:  Buletin de verificare PRAM

LEGE nr. 319 din 14 iulie 2006 a securitatii si sanatatii in munca
ART. 39
(9) Constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei nerespectarea reglementarilor de securitate si sanatate in munca privind:
f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si ale descarcarilor atmosferice;

HOTARARE nr. 1.146 din 30 august 2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea in munca de catre lucratori a echipamentelor de munca

3.3.18. Mijloacele si echipamentele electrice de protectie trebuie sa fie verificate, in conformitate cu prevederile reglementarilor si regulilor tehnice aplicabile, inainte de utilizare, la punerea in functiune, dupa reparatii sau modificari si apoi periodic (in exploatare).

Considerente teoretice

  • Sistemul sau instalaţia de legare la pământ reprezintă totalitatea mijloacelor şi măsurilor prin care părţi ale unui circuit electric, părţi conductoare care pot fi accesibile ale unui echipament electric (părţi conductoare expuse) sau părţile conductoare din vecinătatea unei instalaţii electrice (părţi conductoare externe) sunt conectate la pământ.
  • Priza de pământ este un conductor metalic sau un ansamblu de conductoare metalice interconectate sau alte părţi metalice acţionând în aceeaşi manieră, îngropate în pământ şi conectate electric la acesta sau introduse în beton care are o suprafaţă mare în contact cu pământul (de exemplu, fundaţia unei clădiri).
  • Conductorul de legare la pământ este un conductor care asigură conectarea la priza de pământ a unei părţi a unei instalaţii electrice, a elementelor conductoare expuse sau părţi conductoare externe sau interconectează electrozi ai prizei de pământ. Conductorul de legare la pământ este montat în aer sau, dacă este îngropat în sol, se izolează faţă de acesta.
  • Pământul de referinţă (zona de potenţial nul) este o parte a solului, în particular la suprafaţa acestuia, localizată în afara sferei de influenţă a prizei de pământ considerate, adică zona în care între două puncte arbitrare nu există o diferenţă de potenţial perceptibilă, rezultată în urma trecerii prin priză a unui curent de punere la pământ. Potenţialul pământului de referinţă este întotdeauna presupus a fi egal cu zero.
  • Potenţialul prizei de pământ VE este diferenţa de potenţial care apare între priza de pământ şi zona de potenţial nul la o valoare dată a curentului de trecere prin acea instalaţie de legare la pamant.
  • Proprietăţile electrice ale instalaţiei de legare la pământ

 Proprietăţile electrice ale instalaţiei de legare la pământ depind în mod esenţial de doi  parametri:

  • rezistenţa prizei de pământ;
  • configuraţia prizei de pământ.

Rezistenţa prizei de pământ determină relaţia dintre potenţialul prizei VE şi valoarea curentului de punere la pământ. Configuraţia prizei de pământ determină repartiţia potenţialului la suprafaţa solului, urmare a trecerii curentului spre pământ. Repartiţia potenţialului la suprafaţa solului reprezintă un element important în evaluarea gradului de protecţie împotriva şocurilor electrice, întrucât ea determină tensiunile de atingere şi de pas.

  •  Rezistenţa prizei de pământ are două componente:

rezistenţa de dispersie RD, care este rezistenţa solului între priza de pământ şi zona de potenţial nul

rezistenţa RL a părţilor metalice ale prizei de pământ şi ale conductorului de nul de protecţie.

Rezistenţa RL este, în mod uzual, mult mai mică decăt rezistenţa de dispersie RD. Ca urmare, rezistenţa prizei de pământ este considerată a fi egală cu rezistenţa de dispersie RD. În practica, rezistenţa prizei de pământ este denumită frecvent rezistenţă de dispersie.

Fiecare legare la pământ asigurată de furnizor apare ca fiind conectată în paralel cu prizele locale şi se poate presupune cu siguranţă că va avea o impedanţă mai mică pentru frecvenţa fundamentală şi armonicile acesteia.

Totuşi, disponibilitatea şi caracteristicile acestei căi sunt în afara controlului proiectanţilor şi, ca urmare, ea nu va fi luată în considerare în proiectarea instalaţiei de legare la pământ care trebuie să corespundă cerinţelor impuse prin caracteristicile proprii.

  •  Rezistenţa prizei de pământ şi distribuţia potenţialelor

În circuitele de tensiune alternativă trebuie considerată în principal impedanţa de legare la pământ ZE, care este impedanţa dintre instalaţia de legare la pământ şi pământul de referinţă la frecvenţa de lucru dată. Reactanţa instalaţiei de legare la pământ este dată de reactanţa conductorului de legare la pământ şi a părţilor metalice ale prizei de pământ. La frecvenţe mici – frecvenţa reţelei şi armonicile asociate – reactanţa este, de obicei, neglijabilă în comparaţie cu rezistenţa prizei de pământ, dar ea trebuie luată în considerare la frecvenţe ridicate, aşa cum este cazul regimului tranzitoriu determinat de o lovitură de trăsnet. Astfel, pentru frecvenţe mici, se consideră că impedanţa de legare la pământ ZE este egală cu rezistenţa de dispersie RD care, la rândul ei, este presupusă a fi egală cu rezistenţa prizei de pământ, R:

ZE RD R (1)

Rezistenţa R a unei prize de pământ depinde de rezistivitatea solului ρ precum şi de configuraţia prizei. Pentru a obţine valori scăzute ale rezistenţei R, densitatea curentului care se scurge de la electrozii metalici spre pământ trebuie să fie redusă, adică volumul de pământ prin care se scurge acest curent trebuie să fie cât mai mare posibil. Îndată ce curentul trece de la metal la pământ el se dispersează, reducând asfel densitatea de curent. Dacă electrodul are dimensiuni mici, de exemplu este un punct, acest efect este semnificativ dar el se reduce foarte mult pentru un electrod tip placă unde disiparea este efectivă numai pe muchii. Aceasta înseamnă că electrozii realizaţi din tije, ţevi sau conductoare au o rezistenţă de dispersie mult mai mică decât, de exemplu, o placă având aceeaşi suprafaţă. În plus, este bine cunoscut din literatura de specialitate că fenomenul de coroziune determinat de curentul alternativ sau continuu se intensifică odată cu creşterea densităţii de curent. Densităţi mici de curent măresc durata de viaţă a electrozilor.

  •  Se pot deosebi mai multe tipuri de prize de pământ, printre care:

prize simple de suprafaţă (prize simple orizontale) realizate din benzi sau conductoare plasate orizontal sub formă de fâşii sau inel;

priză orizontală realizată ca o plasă amplasată la mică adâncime;

cabluri cu manta metalică neprotejată sau armături care se comportă ca o priză simplă orizontală;

prize naturale formate din părţile de structură conductoare conţinute în betonul fundaţiei şi care asigură o suprafaţă mare de contact cu solul;

prize tijă constând din ţevi, bare etc. şi care sunt instalate sau îngropate la o adâncime mai mare de 1 metru, uzual între 3 şi 30 metri sau chiar mai mult.

Contacteaza-ne

Momentan nu suntem online, dar ne poti lasa un mesaj

Suntem aici ca sa te ajutam.

Click ENTER pentru a intrat in chat